Detector minciuni

POLIGRAFUL - detectorul de minciuni
PRO DETECTIVE AGENCY Agentie de detectivi privati in Timisoara

Poligraful mai este denumit si detector de minciuni, este un dispozitiv care masoara si inregistreaza un numar de parametrii fiziologici ai unui subiect uman, cum ar fi tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si conductivitatea pielii, in timp ce subiectului i se pun o serie de intrebari. Se presupune ca aceste masuratori sunt indicatori ai unei stari de anxietate, care s-ar manifesta odata cu spunerea unei minciuni, ai unui neadevar.
Ideea ca minciuna produce efecte fiziologice colaterale este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.

Deci, poligraful nu detecteaza minciuna ca atare, ci modificarile fiziologice ale organismului in timpul variatelor stari emotionale care insotesc simularea. Starile emotionale iau nastere inca din momentul in care subiectul este invitat pentru a da relatii legate de fapta in sine - furt, adulter, inselaciune etc. Constinta vinovatiei mobilizatoare a unei stari emotive care poate fi mascata cu dificultate, il determina pe subiect sa reactioneze emotionat ori de cate ori i se prezinta un obiect sau i se adreseaza o intrebare in legatura cu fapta comisa. O minciuna spusa constient, pe langa efortul mintal pe care-l necesita, produce si o stare de tensiune emotionala. Poligraful - detectorul de minciuni, inregistreaza simultan pe o diagrama, modificarile unor parametrii psihofiziologici: respiratia toracica, respiratia abdominala, reactia electrodermica, tensiunea arteriala.

In Romania functioneaza cateva laboratoare interjudetene de detectie a comportamentului simulat, dotate cu poligrafe moderne de provenienta americana. Unul dintre aceste laboratoare se afla in Timisoara. Pe baza evaluarii efectuate, ca o recunoastere a scolii romanesti de tehnica poligraf, 7 specialisti romani din acest domeniu au fost primiti ca membri asociati in AMERICAN POLYGRAF ASSOCIATION - APA. Metodologia testarii tehnicii poligraf este unica, fiind aprobata de MAI.

Cand se foloseste pofigraful / detectorul de minciuni

Categoriile principale unde este folosit poligraful includ :

* FURT /FRAUDA,INSELACIUNE/INCALCAREA ETICII PROFESIONALE
* ADOLESCENTI SI CONFLICTE IN FAMILIE
* ACUZATII FALSE DE AGRESIUNE SEXUALA
* PROBLEME DE CUPLU SAU MARITALE-ADULTER
* RECRUTARE DE PERSONAL SI VERIFICARE CV LA
* ANGAJARE (condamnari anterioare, consum de droguri, alcool, sustrageri de la fostele locuri de munca, prejudicii aduse fostilor angajatori)
* EVENIMENTE SPORTIVE SI COMPETITII
* PROBLEMATICA JURIDICA – CABINETE DE AVOCATURA
* ASIGURARI DE TOATE TIPURILE
* DECLARATII FALSE IN CONTRACTE,

PROCEDURA DE TESTARE
Metodologia de testare cu tehnica poligraf - detectorul de minciuni - contribuie inainte de toate la AFLAREA ADEVARULUI - si nu aduce atingere, nu lezeaza in nici un fel integritatea sau demnitatea persoanei supusa examinarii.
In aceasta procedura de testare cu tehnica poligraf-detectorul de minciuni, se abordeaza exclusiv subiecte care au legatura cu cauza supusa examinarii.
Intrebarile sunt formulate astfel incat :
1. sa fie scurte, directe, concrete, simple
2. sa contina numai termeni cunoscuti persoanei examinate
3. sa se poata raspunde cu DA sau NU

TARIFE
Pretul examinarilor cu detectorul de minciuni (model Lafayette LX4000 computerized polygraph ),in raport de cauza si numarul persoanelor propuse pentru examinare este urmatorul:

1) testari poligraf pentru persoane fizice: de la 550 lei/persoana
2)testari poligraf pentru persoane juridice in regim de solicitare:de la 550lei/persoana
3).testari poligraf pentru persoane juridice in regim de contract :
de la 1-la 5 persoane :550 lei /persoana
de la 6-la 10 persoane :450 lei/persoana
de la 11-la 20 persoane 400 lei /persoana
peste 21 persoane 300 lei /persoana

Tarifele se pot negocia daca sunt examinate mai mult de 5 persoane .

Articol despre poligraf
Agentie de detectivi particulari in Timisoara Romania-PRO DETECTIVE AGENCY

Poligraful (denumit impropriu, dar în mod obisnuit, detector de minciuni) este un dispozitiv care masoara si înregistreaza un numar de parametri fiziologici ai unui subiect uman, cum ar fi tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, conductivitatea pielii, în timp ce acestuia i se pun o serie de întrebari. Se presupune ca aceste masuratori sunt indicatori ai unei stari de anxietate care s-ar manifesta odata cu spunerea unui neadevar. Cu toate acestea, daca subiectul manifesta anxietate din alte motive sau nu isi poate controla în mod voluntar nivelul anxietatiii, atunci masuratoarea poate duce la rezultate total neconcludente sau chiar diametral opuse. Din acest motiv esential, poligraful nu este considerat ca fiind un instrument stiintific, ci este considerat ca fiind parte a pseudostiintei.

Ideea ca minciuna produce efecte fiziologice colaterale este cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Spre exemplu, în Africa de Vest persoanele suspectate de crima erau obligate sa dea din mâna în mâna un ou în cadrul unui ritual. Acea persoana care spargea oul era considerata vinovata pornind de la premiza ca nervozitatea era cauza spargerii oului.

Originile poligrafului modern dateaza din anul 1913, când William Moulton Marston, un student la psihologie al Universitatiii Harvard, a utilizat pentru prima data valoarea presiunii sistolice ca metoda de detectare a minciunilor. Ulterior, în 1915, la terminarea studiilor, Marston a scris o lucrare despre acest subiect. A intrat la Harvard Law School, pe care a absolvit-o în 1918, republicând lucrarea sa despre detectarea minciunilor în 1917.

Un dispozitiv mai complex, care înregistra atât presiunea sanguina cât si reactia la conductibilitatea electrica a pielii a fost inventat de medicul John A. Larson, de la Univesitatea din California, fiind folosit pentru prima data de politia din orasul Berkeley, California. Dispozitivul lui Larson a fost primul poligraf în sensul actual al termenului, deoarece dispozitivul lui Marston, mentionat initial, înregistra si vizualiza grafic un singur parametru.

Raportul din 2003 al United States National Academy of Sciences

Acuratetea poligrafului a fost contestata înca din primele momente ale folosirii sale. În 2003, National Academy of Sciences (NAS) a redactat un raport intitulat “Poligraful si detectarea minciunilor”. NAS a aratat în acest raport ca majoritatea studiilor legate de poligraf sunt de slaba calitate. Este semnificativ de remarcat ca pâna în prezent nu s-a publicat nici un studiu stiintific care sa prezinte dovezi convingatoare legate de validitatea testului poligraf. Dupa ce au fost studiate si analizate numeroase studii despre acest subiect, NAS a identificat 57 dintre ele care “respectau rigoarea stiintifica ". Aceste studii concluzionau în esenta ca testarea cu un poligraf, legata de un anumit incident, poate sa recunoasca adevarul cu o acuratete mai buna decât norocul pur, dar totusi departe de perfectiune”. Raportul mai concluzioneaza, de asemenea, ca nivelul de acuratete prezentat în aceste studii a fost probabil supraestimat, nivelul real întâlnit în conditii reale fiind sensibil mai mic.

Când dispozitivele poligraf sunt folosite ca intrumente de examinare si verificare (în chestiuni legate de siguranta nationala sau în cadrul unor agentii de securitate, de exemplu), nivelul de acuratete scade atât de mult încât “acuratetea sa în ceea ce priveste delimitarea din cadrul celor testati a elementelor periculoase sau potential periculoase nu este satisfacatoare pentru a justifica utilizarea acestor tehnici în astfel de agentii.” Mai exact, NAS a extrapolat ca, daca testul poligraf ar avea un nivel de acuratete de 80% (nivel care este doar ipotetic, nu si demonstrat), în cadrul unei testari pe un numar de 10.000 de angajati din care 10 ar fi spioni, 8 dintre spioni si 1598 dintre angajatii onesti ar pica testul.
Sursa: Wikipedia